Probleme de alimentație la copii cu autism

Facebook
Twitter
LinkedIn
WhatsApp

Majoritatea copiilor cu autism prezinta dificultati alimentare. Acest lucru duce la un proces mai complicat pe partea de achizitie a limbajului . Atunci cand copilul nu mananaca solid ci doar pasat,aparatul fonoarticulator si musculatura faciala au o dezvoltare precara , lipsita de armonie.In acelasi timp am observat si carente pe ariile de:autoservire, motricitate si imitare care duc la dezvoltare globala deficitara a copilului. Toate aceste arii traiesc intr-o relatie de interdependenta, nu este una mai importanta decat cealalta deaceea atunci cand ne gandim la interventie este important sa o facem in paralel, sa le cuprindem toate ariile.

Dificultatile alimentare sunt de la cele mai usoare la cele mai complicate iar in functie de aceaseta se implementeaza planul de interventie.

Training-ul alimentar poate avea o durata ce alterneaza de la cateva zile la cateva luni sau chiar ani, acesta fiind un proces dificil in care avem nevoie de multe resurse: rabdare, iubire si intaritori foarte puternici.

Asadar, daca avem un copil caruia i s-au facut investigatii medicale si din punctul acesta de vedere nu sunt observate dificultati dar copilul prezinta anumite carente, este selectiv alimentar, atunci trebuie sa luam in calcul o posibila problema comportamentala.

In aceste sens interventia comportamentala aplicata (ABA) ne ajuta foarte mult. O analiza amanuntita a acestor comportamente ne ajuta la implementarea unui training alimentar corect. Acesta se face prin expunere la cat mai multe alimente prin tehnica desensibilizarii treptate.

Cele mai intalnite probleme alimentare sunt:

  • consumul de alimente pasate. Chiar daca copilul a trecut de varsta cronologica in care se face diversificarea si introducerea alimentelor solide,am intalnit copii la 4-5 ani care mancau doar alimente pasate, acesta fiind unul din motivele existentei reduse a limbajului, unei musculaturi flasce.
  • acceptarea unui singur tip de aliment iar introducerea altor alimente noi sa fie imposibila. Chiar daca parintii se hotarasc ca un numar mai variat de alimente este necesar de introdus intr-un timp cat mai scurt, copilul manifesta tantrumuri greu de gestionat in urma caruia mai apare si comportamentul de regurgitare iar parintele de cele mai multe ori cedeaza intarind astfel comportamentul.
  • accepta doar anumite texturi,doar anumite mirosuri, doar anumite culori( sunt acei copii care accepta doar alimente de o anumita culoarea bej ( ex:bejpiureuri,paine,banane,iaurturi etc.) iar alimentele rosii,verzi le resping).Toate acestea pot fi pe langa o problema comportamentala si o probleme legate de partea senzoriala, din aceasta cauza si sentimentul de aversiune fata de alimente,pot prezenta sensibilitate crescuta sau scazute la nivel gustativ, olfactiv ,vizual .
  • ferecvent intalnesc copii care nu mesteca mancarea, nu reusesc sa se coordoneze pentru a face miscarea potrivita astfel incat sa mestece alimentul.
  • probleme de comportament in timpul meselor(mananca doar intr-o anumita pozitie, doar in prezenta telefonului, doar alergand prin camera…).

Educatia alimentara se face in prezenta catorva reguli de la care este important sa nu ne abatem.

O regula importanta este aceea in care copilul mananca LA MASA, gadgeturile fiind folosite ca recompense doar la finalul mesei.

-dificultati de autoservire(nu reusesc sa foloseasca functional tacamurile, sa bea apa din cana etc.). Cand lucram la aceasta abilitate trebuie sa incepem cu tacamul care ii este mai usor de folosit si un aliment foarte placut astfel incat recompensa sa fie intrinseca.

Toate aceste comportamente pot contine una sau mai multe din problemele expuse, adica,un copil poate sa mananace doar pasat,doar un anumit aliment si doar o anumita culore, plimbandu-se prin toata camera. Aici avem patru probleme expuse iar cand incepem interventia o facem schimband un singur element, alegand un criteriu cel mai putin intruziv dintre toate.

Intradevar sunt si foarte multi copii tipici care prezinta dificultati alimentare, si care, de cele mai multe ori sunt preluate de la parinti(ex: mama nu mananca ardei, nici copilului nu-i plac ardeii dar poate el nici nu a gustat niciodata acest aliment sau poate chiar este un aliment care nu-i place). Diferenta este ca unui copil tipic poate sa nu-i placa ardeiul insa celelalte legume le accepta fara dificultate si diferenta este facuta de comportamentele manifestate la refuz(furie excesiva, agresivitate).

Cand vorbim de probleme alimentare parintele ,psihic, nu este pregatit sa lupte cu acesta problema, gandindu-se mereu ca piciul ar intra in „greva foamei” , astfel ar putea sa scada drastic in greutate si ar ajunge la subnutritie.

Toate acestea pot fi pe langa o problema comportamentala si o problema legata de partea senzoriala, din aceasta cauza si sentimentul de aversiune fata de alimente.

Cu cat interventia se face mai tarziu cu atat si dificultatile sunt mai mari, sunt mai bine inradacinate iar comportamentele neadecvate sunt mai intarite . Fara ajutor de specialitate este foarte greu de gestionat aceste probleme.

Pentru mai multe sfaturi imi puteti scrie la alina@extraordinari.net

Cu mult drag,

Alina

Distribuie acest articol

Facebook
Twitter
LinkedIn
WhatsApp

Direcționează 20% din impozitul pe profit al companiei

Conform Codului filcal 2015 cu modificarile adusede Legea nr.156/2019 puteti face sponsorizari de pana la 20%  din impozitul pe profit datorat Statului, în limita a 50% din cifra de afaceri a firmei, iar impozitul se diminuează cu suma aferentă sponsorizării, cheltuiala fiind astfel deductibilă.

Legislatie

Sponsorii Fundației  Extraordinary Autism, vor beneficia, pentru suma sponsorizată, de facilitățile prevăzute în Codul Fiscal al României, Titlul II, Capitolul II, Art. 21, alin. 4, lit. p.

TITLUL II: Impozitul pe profit.
CAPITOLUL 2: Calculul profitului impozabil.
Art. 21 : Cheltuieli
(4) p) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificarile și completările ulterioare, precum și cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli îndeplinește cumulativ următoarele condiții: 1. este în limita a 0,5 % din cifra de afaceri; 2. nu depășeste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat

Descarca contractul de sponsorizare